Pe zăpadă și polei, mașina nu mai răspunde la comenzi cum te-ai obișnuit, pentru că anvelopele au mult mai puțină aderență. Aceleași mișcări care pe asfalt uscat trec neobservate, o frânare puțin mai fermă sau o rotire mai rapidă a volanului, pot trimite mașina într-un derapaj. Secretul condusului de iarnă este să faci totul mai devreme, mai încet și mai lin.
Ghidul de mai jos explică tehnicile de bază pentru pornire, frânare, viraje și derapaj, locurile unde gheața te poate surprinde și ce faci dacă rămâi blocat pe drum. Verificările pe care le faci mașinii înainte de sezon sunt tratate separat, în articolul despre pregătirea mașinii pentru iarnă.
De ce este atât de diferit drumul de iarnă
Pe zăpadă tasată sau pe gheață, frecarea dintre anvelopă și drum scade de câteva ori față de asfaltul uscat, iar distanța de frânare crește în aceeași proporție. Coeficientul de aderență, adică măsura în care anvelopa „se agață” de drum, scade de la valori ridicate pe asfalt uscat la valori foarte mici pe gheață.
Tabelul de mai jos arată estimări teoretice pentru o mașină care rulează cu 50 km/h, cu un timp de reacție de o secundă. Valorile reale depind de anvelope, de temperatură și de tipul de zăpadă, dar ordinul de mărime este cel care contează.
| Suprafață | Distanța parcursă în timpul reacției | Distanța de frânare | Distanța totală de oprire |
|---|---|---|---|
| Asfalt uscat | aproximativ 14 m | aproximativ 12 m | aproximativ 26 m |
| Asfalt ud | aproximativ 14 m | aproximativ 20 m | aproximativ 34 m |
| Zăpadă tasată | aproximativ 14 m | aproximativ 49 m | aproximativ 63 m |
| Gheață, polei | aproximativ 14 m | aproximativ 98 m | aproximativ 112 m |
Pe gheață, o mașină care rulează cu viteza legală din oraș are nevoie de o distanță de oprire de peste patru ori mai mare decât pe asfalt uscat. De aici vine regula de bază a iernii: viteză mult redusă și distanță mult mai mare față de mașina din față. Mecanismul complet este explicat în articolul despre distanța de frânare.
Înainte de plecare: mașina curățată și echipată
Condusul sigur pe zăpadă începe înainte să pornești motorul, cu o mașină pe care o vezi și care te vede. Câteva minute în plus dimineața îți pot evita un accident.
Curățarea completă
- Toate geamurile, nu doar o „fereastră” în parbriz: ai nevoie de vizibilitate în lateral și în spate.
- Oglinzile și farurile, inclusiv stopurile și semnalizările.
- Acoperișul și capota: zăpada de pe acoperiș alunecă pe parbriz la prima frânare sau zboară spre mașina din spate.
- Senzorii și camerele sistemelor de asistență, care altfel se dezactivează.
- Ștergătoarele: desprinde-le cu grijă dacă sunt lipite de parbriz, nu le porni direct.
Nu turna apă fierbinte pe parbrizul înghețat; diferența bruscă de temperatură poate fisura sticla. Folosește o racletă, un spray de degivrare și încălzirea mașinii.
Echiparea de iarnă
În România, mașinile trebuie să fie echipate pentru iarnă când circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, iar pe anumite porțiuni, semnalizate prin indicatoare, sunt obligatorii lanțurile. Pentru condițiile exacte și eventualele modificări consultă Codul rutier în vigoare și informările Poliției Române. Diferențele dintre anvelopele de iarnă și cele all-season sunt explicate în Anvelopele de iarnă, de vară sau all-season: cum alegi.
Sfat: Exersează montarea lanțurilor acasă, pe uscat, înainte de prima ninsoare. Pe marginea unui drum de munte, în frig și pe întuneric, o operație de câteva minute poate dura o jumătate de oră.
Pornirea de pe loc și urcarea pantelor
Pe zăpadă pornești cu cât mai puțin cuplu la roți, ca anvelopele să nu patineze. Odată ce o roată începe să se învârtă în gol, aderența scade și mai mult, iar zăpada de sub ea se transformă în gheață lustruită.
Tehnica de pornire
- Pornește din treapta a doua, dacă manualul mașinii permite, sau folosește modul de iarnă la cutia automată, dacă există.
- Ridică ambreiajul foarte încet și accelerează minim.
- Dacă roțile patinează, ridică imediat piciorul de pe accelerație și încearcă din nou, mai blând.
- Ține volanul drept în primii metri; roțile virate au mai puțină tracțiune.
Sistemul de control al tracțiunii, numit adesea ASR sau TCS, reduce automat puterea când detectează patinarea. Pe zăpadă adâncă, unde ai nevoie de puțină patinare pentru a ieși din loc, unele mașini permit dezactivarea temporară a sistemului; reactivează-l imediat după ce ai pornit.
Urcările
Pe o pantă înzăpezită, ia avânt înainte de urcare și urcă cu viteză constantă, fără să schimbi treptele pe pantă. Lasă distanță mare față de mașina din față: dacă ea se oprește, tu vei fi obligat să pornești din nou din pantă, cel mai greu moment pe zăpadă. Coborârea o faci într-o treaptă inferioară, cu viteză mică, folosind frâna de motor și apăsări ușoare pe frână.
Frânarea pe zăpadă și polei
Pe drum alunecos frânezi mult mai devreme, cu mult mai puțină forță și, dacă se poate, în linie dreaptă. Frânarea bruscă blochează roțile la mașinile fără ABS sau declanșează ABS-ul la cele moderne, iar în ambele cazuri distanța de oprire rămâne lungă.
Frânarea cu ABS
ABS-ul (sistemul antiblocare a roților) împiedică blocarea roților la frânare, ca să poți vira în timp ce frânezi. La o frânare de urgență cu ABS:
- apeși pedala ferm și o ții apăsată, chiar dacă simți pulsații și auzi zgomote;
- nu pompezi pedala; ABS-ul face asta mult mai repede decât tine;
- privești și virezi spre locul în care vrei să ajungi.
Reține că ABS-ul nu scurtează distanța de frânare pe zăpadă; pe zăpadă afânată o poate chiar lungi puțin. Rolul lui este să îți păstreze controlul direcției.
Frânarea fără ABS
La mașinile mai vechi fără ABS, o frânare puternică blochează roțile, iar mașina alunecă înainte fără să mai răspundă la volan. Aici se folosește frânarea în trepte: apeși până aproape de blocare, eliberezi puțin, apoi apeși din nou.
Testul de aderență
La începutul drumului, pe o porțiune dreaptă, fără trafic în spate și fără pietoni, poți face o frânare ușoară de probă la viteză mică pentru a simți cât de alunecos este drumul. Fă-o doar când ești sigur că nu pui pe nimeni în pericol.
Virajele și schimbarea benzii
Regula de aur a virajelor iarna este să încetinești înainte de viraj, cât mașina merge încă drept, și să intri în viraj cu viteza deja redusă. Frânarea în mijlocul virajului este momentul tipic în care începe un derapaj.
- Rotește volanul lin și progresiv, nu brusc.
- Menține o accelerație ușoară și constantă în viraj, fără să adaugi gaz brusc la ieșire.
- Evită schimbările de bandă inutile, mai ales peste șanțurile de zăpadă dintre benzi.
- Treci peste șanțul de zăpadă dintre benzi doar cu viteză mică și cu volanul aproape drept.
Derapajul: subvirare și supravirare
Derapajul este momentul în care roțile pierd aderența și mașina nu mai urmează direcția în care ai rotit volanul. Există două forme principale, care cer reacții diferite.
| Tip de derapaj | Ce simți | Ce faci | Ce nu faci |
|---|---|---|---|
| Subvirare | mașina merge înainte deși ai virat; roțile din față alunecă | ridici ușor piciorul de pe accelerație, reduci puțin unghiul volanului ca roțile să-și recapete aderența | nu rotești volanul și mai mult |
| Supravirare | spatele mașinii alunecă spre exteriorul virajului | contravirezi lin în direcția în care alunecă spatele și privești unde vrei să ajungi | nu frânezi brusc, nu smucești volanul |
Subvirarea apare frecvent la mașinile cu tracțiune față care intră prea repede în viraj. Supravirarea apare mai des la tracțiunea spate sau când ridici brusc piciorul de pe accelerație ori frânezi în viraj.
Sistemul ESP (programul electronic de stabilitate) frânează automat câte o roată pentru a corecta derapajele și este de mare ajutor, dar nu poate învinge legile fizicii dacă viteza este prea mare pentru aderența disponibilă. Mai multe despre sistemele electronice găsești în Sistemele ADAS: ce fac asistenții moderni de condus.
Important: Tracțiunea integrală (4x4) te ajută să pornești și să urci, dar nu te ajută să frânezi sau să iei virajele mai repede. Multe accidente de iarnă au loc din cauza încrederii exagerate în tracțiunea integrală.
Poleiul negru și locurile unde gheața te surprinde
Poleiul negru este un strat subțire de gheață transparentă, prin care se vede asfaltul, așa că drumul pare doar umed. Este cel mai periculos pentru că nu îl vezi până când nu ești pe el.
Unde apare cel mai des
- Pe poduri și pasaje, care se răcesc din ambele părți și îngheață înaintea restului drumului.
- În zonele umbrite: păduri, versanți nordici, sub viaducte.
- Lângă râuri și lacuri, unde umiditatea este mai mare.
- Dimineața devreme și seara, când temperatura scade sub zero după o zi cu topire.
- În intersecții, unde zăpada tasată de frânări devine lucioasă.
Semnele de avertizare
Fii atent dacă termometrul mașinii arată temperaturi apropiate de zero, dacă mașinile din fața ta nu mai ridică stropi de pe asfaltul „ud” sau dacă zgomotul rulării devine brusc mai liniștit. Multe mașini afișează un avertisment de polei sub câteva grade peste zero; tratează-l cu seriozitate.
Dacă ajungi pe polei, nu frâna brusc și nu smuci volanul: ridică piciorul de pe accelerație, ține volanul drept și lasă mașina să încetinească singură până treci de porțiune.
Greșelile frecvente pe drum de iarnă
Cele mai multe probleme iarna vin din câteva greșeli repetate. Le poți evita dacă le cunoști.
| Greșeală | De ce este periculoasă |
|---|---|
| Distanță obișnuită față de mașina din față | distanța de oprire pe zăpadă este de câteva ori mai mare |
| Frânare în viraj | declanșează ușor un derapaj |
| Anvelope de vară pe zăpadă | cauciucul se întărește la frig și pierde aderența |
| Încredere excesivă în 4x4 sau în ESP | sistemele nu pot crea aderență acolo unde nu există |
| Zăpadă lăsată pe acoperiș | cade pe parbriz sau pe mașina din spate |
| Cruise control pe drum alunecos | poate accelera roțile când acestea pierd aderența |
| Depășiri pe drum înzăpezit | șanțurile de zăpadă dintre benzi destabilizează mașina |
Dacă rămâi înzăpezit sau blocat pe drum
Dacă rămâi blocat pe un drum închis de zăpadă, siguranța ta contează mai mult decât mașina. Câteva reguli simple pot face diferența.
- Rămâi în mașină dacă vremea este foarte rea; mașina te protejează de frig și este mai ușor de găsit.
- Sună la 112 dacă ești în pericol, ai copii sau persoane vulnerabile cu tine sau dacă nu poți fi ajutat altfel; spune exact unde te afli.
- Verifică țeava de eșapament: dacă ții motorul pornit pentru căldură, eșapamentul trebuie să fie liber de zăpadă, altfel gazele pot intra în habitaclu. Pornește motorul doar periodic și deschide puțin un geam.
- Fă-te vizibil: luminile de avarie, triunghiul reflectorizant amplasat la distanță.
- Economisește bateria și combustibilul; o baterie slăbită de frig cedează mai repede, cum explicăm în Bateria auto: semnele de uzură și îngrijirea pe timp de iarnă.
Pe lângă dotările obligatorii descrise în Trusa auto obligatorie: ce trebuie să ai mereu în mașină, iarna merită să ai în portbagaj o lopată mică, o pătură, mănuși, o lanternă, o racletă și un încărcător auto pentru telefon. Înainte de un drum la munte, verifică informările privind drumurile închise sau restricțiile de circulație.
Ce iei cu tine din acest ghid
Pe zăpadă și polei, aderența scade de câteva ori, iar fiecare manevră trebuie făcută mai devreme și mai lin. Pornești cu accelerație minimă, frânezi devreme și progresiv, încetinești înainte de viraj și reacționezi calm la derapaj. Pentru celelalte reguli de condus defensiv, întoarce-te la ghidul despre condusul economic și sigur.
Pe scurt:
- curăță complet mașina, inclusiv acoperișul, farurile și senzorii;
- pornește din treapta a doua, cu accelerație minimă, și urcă pantele cu avânt constant;
- cu ABS, la urgență apeși ferm și ții apăsat; nu pompezi;
- încetinește înainte de viraj și evită frânarea în viraj;
- suspectează poleiul pe poduri, în zone umbrite și la temperaturi apropiate de zero.
Întrebări frecvente
Din ce treaptă pornesc pe zăpadă?
De obicei din treapta a doua, cu accelerație minimă, ca roțile să nu patineze. Verifică însă manualul mașinii; la cutiile automate poate exista un mod special pentru iarnă.
Ce fac dacă mașina derapează cu spatele?
Contravirezi lin în direcția în care alunecă spatele, ridici ușor piciorul de pe accelerație și privești spre locul unde vrei să ajungi. Evită frânarea bruscă și mișcările smucite de volan.
Tracțiunea integrală mă face mai sigur iarna?
Te ajută la pornire și la urcare, dar nu scurtează distanța de frânare și nu îți permite viraje mai rapide. Pe gheață, o mașină 4x4 alunecă la fel ca una cu tracțiune pe o singură punte.
Este bine să folosesc cruise control pe zăpadă?
Nu. Pe drum alunecos, controlul vitezei de croazieră poate accelera când roțile pierd aderența și reduce controlul tău asupra mașinii. Folosește-l doar pe drum uscat și curat.
Cum recunosc poleiul negru?
Asfaltul pare doar ud, dar mașinile din față nu mai ridică stropi, zgomotul rulării devine mai slab, iar temperatura este în jurul valorii de zero grade. Apare des pe poduri și în zonele umbrite.
