Lichidul de răcire: rolul lui și când trebuie verificat

Lichidul de răcire, numit în vorbirea curentă și antigel, este amestecul care circulă prin motor și radiator ca să preia căldura produsă la ardere și să o elimine în aer. Fără el, un motor ar atinge în câteva minute temperaturi la care piesele se deformează, garnitura de chiulasă cedează și reparația devine extrem de scumpă.

Spre deosebire de ulei, despre care mulți șoferi știu că trebuie verificat, lichidul de răcire este adesea uitat, pentru că stă într-un circuit închis și pare că nu se consumă. În realitate, nivelul și starea lui merită urmărite periodic. Mai jos vezi ce rol are, cum îl verifici corect, ce semne arată pierderi sau probleme, de ce tipurile nu se amestecă oricum, cât de des se schimbă și ce faci dacă motorul se supraîncălzește.

Rolul lichidului de răcire

Rolul lui principal este transferul de căldură: circulă prin canalele din bloc și chiulasă, se încălzește, trece prin radiator unde cedează căldura aerului, apoi se întoarce în motor. Circulația este asigurată de pompa de apă, iar termostatul decide când lichidul merge spre radiator și când rămâne în circuitul scurt, ca motorul să se încălzească repede la pornire.

Dar lichidul face mai mult decât să răcească:

• Previne înghețul. Apa pură îngheață la zero grade și își mărește volumul, ceea ce poate crăpa piese. Antigelul coboară mult punctul de îngheț.
• Ridică punctul de fierbere. În circuit presurizat, amestecul fierbe la o temperatură mai mare decât apa, deci rezistă mai bine la sarcină.
• Protejează împotriva coroziunii. Aditivii lui apără metalele din circuit, precum aluminiul, fonta și cuprul.
• Lubrifiază ușor pompa de apă și garniturile, prin aditivii din compoziție.
• Previne depunerile de calcar, care ar înfunda canalele radiatorului.

De aceea nu se recomandă să completezi cu apă simplă pe termen lung: apa diluează protecția și poate duce la coroziune sau la îngheț iarna. Dacă ai fost nevoit să pui apă într-o urgență, ar fi bine să mergi la un service pentru a verifica și corecta concentrația.

Cum verifici nivelul

Verificarea durează un minut și se face simplu, dar cu o condiție esențială de siguranță: motorul trebuie să fie rece. Circuitul este sub presiune, iar la cald lichidul poate țâșni și provoca arsuri grave. Nu deschide niciodată capacul vasului de expansiune când motorul este fierbinte.

Pașii sunt:

1. Parchează mașina pe teren drept, oprește motorul și așteaptă să se răcească, de obicei câteva ore sau o noapte.
2. Deschide capota și găsește vasul de expansiune, un recipient din plastic semitransparent, de obicei cu un capac pe care apare un simbol de temperatură.
3. Privește nivelul prin perete: trebuie să fie între reperele MIN și MAX. Dacă nu vezi clar, poți folosi o lanternă.
4. Dacă nivelul este sub minim, completează cu lichid de același tip, doar pe motor rece, până la reperul potrivit.
5. Închide bine capacul.

Cu ocazia verificării, privește și culoarea și aspectul lichidului: nu trebuie să fie tulbure, cu depuneri, maroniu de rugină sau cu pete uleioase la suprafață. Lichidul curat are o culoare intensă, care diferă în funcție de tip. Pentru ansamblul verificărilor de rutină, vezi ghidul de întreținere și revizii.

Semne de pierdere sau de problemă

Un circuit sănătos pierde foarte puțin lichid. Dacă trebuie să completezi des, undeva se pierde lichid. Semnele de atenție sunt:

Un martor de pe bord, de obicei în formă de termometru, te anunță în caz de temperatură prea mare sau nivel prea mic. Nu-l ignora: dacă se aprinde, oprește în siguranță. Semnificația luminilor de avertizare este detaliată în articolul despre martorii de bord.

Componentele circuitului de răcire

Ca să înțelegi mai bine ce se poate strica, e util să știi din ce se compune circuitul. În el intră radiatorul, în care lichidul cedează căldura, pompa de apă, care îl pune în mișcare, termostatul, care reglează temperatura de lucru, furtunurile care leagă piesele, ventilatorul care suflă aer prin radiator când mașina stă pe loc, vasul de expansiune și, la multe mașini, un mic radiator pentru încălzirea habitaclului. Fiecare piesă poate ceda în timp: un furtun se crapă, un termostat se blochează, un ventilator nu mai pornește. De aceea, uneori problema nu este lichidul în sine, ci o piesă din jurul lui, iar un mecanic poate identifica rapid care este.

Tipurile de lichid și compatibilitatea

Lichidele de răcire nu sunt toate la fel. Diferă prin aditivii folosiți și prin tehnologia de protecție, iar producătorii de mașini recomandă un anumit tip. Culoarea nu este un criteriu sigur: aceeași culoare poate acoperi compoziții diferite, iar culori diferite pot fi compatibile, în funcție de producător.

Ce merită știut:

• Consultă manualul mașinii. Acolo este specificat tipul sau standardul cerut de producător.
• Nu amesteca la întâmplare. Unele tipuri, amestecate, pot forma geluri sau depuneri care înfundă circuitul și reduc protecția. Dacă trebuie să completezi urgent și nu știi ce e în circuit, o cantitate mică din același tip este varianta cea mai sigură, apoi mergi la service.
• Concentratul se diluează. Există lichid gata de folosit și concentrat care se amestecă cu apă în proporția indicată. Pentru diluare se folosește de regulă apă demineralizată, nu apă de la robinet, care conține calcar.
• Raportul de amestec influențează temperatura de îngheț; urmează instrucțiunile de pe ambalaj și din cartea mașinii.

Dacă ai dubii despre ce tip are mașina ta, un service autorizat sau un mecanic de încredere îți poate spune și poate face un test al concentrației. Despre cum alegi un astfel de loc, vezi articolul despre alegerea unui service auto.

Vara, când temperaturile urcă și aerul condiționat încarcă motorul, circuitul de răcire este solicitat mai mult, iar iarna cresc riscurile legate de îngheț. Din acest motiv, mulți șoferi aleg să facă o verificare completă a circuitului înainte de fiecare sezon extrem, odată cu pregătirea generală a mașinii; vezi și verificările esențiale pentru iarnă.

Intervalul de schimb

Lichidul de răcire se degradează în timp: aditivii se consumă, iar protecția anticorozivă scade. De aceea, producătorii prevăd un interval de schimb, exprimat în ani sau în kilometri, care diferă mult de la o mașină la alta. La unele modele este prevăzut la câțiva ani, la altele la intervale mai lungi, iar altele nu declară un schimb obligatoriu, dar recomandă verificări.

Reperele sigure sunt:

• intervalul din cartea de service a mașinii tale;
• starea lichidului la verificare: dacă este murdar, ruginiu sau cu depuneri, schimbul nu trebuie amânat;
• istoricul mașinii, dacă ai cumpărat-o second-hand și nu știi când s-a schimbat ultima dată, ceea ce e un motiv bun să-l schimbi preventiv.

Schimbul corect nu înseamnă doar golirea și umplerea: circuitul trebuie purjat de aer, iar în unele cazuri clătit. Aerul rămas în sistem poate provoca supraîncălzire locală. Din acest motiv, dacă nu ai experiență, este mai bine să lași operațiunea unui service. Lichidul uzat este poluant și nu se aruncă la canalizare sau pe sol.

Ce faci dacă motorul se supraîncălzește

Dacă ac-ul de temperatură urcă spre zona roșie sau se aprinde martorul de temperatură, acționează calm și rapid:

1. Oprește în siguranță, semnalizând și trăgând pe dreapta, la prima ocazie.
2. Oprește motorul și pornește avariile.
3. Nu deschide capota imediat și, mai ales, nu deschide capacul vasului de expansiune: așteaptă să se răcească, aproximativ jumătate de oră sau mai mult.
4. Verifică vizual dacă vezi scurgeri evidente sau furtunuri crăpate, fără să atingi piese fierbinți.
5. Nu continua drumul cu motorul supraîncălzit, chiar dacă pare că „merge”: riscul de avarie gravă crește rapid.
6. Apelează la asistență rutieră sau cere remorcarea până la un service.

Dacă motorul s-a supraîncălzit și a fost oprit imediat, ai șanse mai bune să eviți daune mari. Dacă a continuat să meargă fierbinte, o verificare profesională este necesară chiar dacă după răcire pare că totul e în regulă. Pentru situații de urgență pe drum, vezi și trusa auto obligatorie, unde găsești echipamentele pe care e bine să le ai la îndemână.

Ce merită reținut despre lichidul de răcire

• Lichidul preia căldura motorului și îl protejează de îngheț, coroziune și depuneri.
• Nivelul se verifică doar la rece, între reperele minim și maxim de pe vasul de expansiune.
• Completările dese, petele sub mașină și mirosul dulceag indică o pierdere care trebuie verificată.
• Nu amesteca tipuri diferite la întâmplare și urmează specificația din cartea mașinii.
• Intervalul de schimb diferă de la model la model și se stabilește după recomandarea producătorului și starea lichidului.
• La supraîncălzire oprești, aștepți răcirea și nu deschizi capacul cât motorul este fierbinte.