Schimbul de ulei: când îl faci și ce ulei alegi pentru motor

Uleiul de motor se schimbă la intervalul prevăzut de producător, exprimat în kilometri și în timp, la primul prag atins, iar uleiul potrivit este cel care respectă exact vâscozitatea și normele scrise în manualul mașinii. Filtrul de ulei se înlocuiește de fiecare dată odată cu uleiul. Restul, adică marca și ambalajul, contează mult mai puțin decât specificația.

Pare o operațiune banală, dar uleiul ales greșit sau ținut prea mult în motor este una dintre cauzele cele mai frecvente ale uzurii premature. Mai jos afli ce face uleiul, cum îți dai seama când trebuie schimbat, cum descifrezi codurile de pe recipient și cum îl verifici singur, în două minute, între două vizite la service.

Ce rol are uleiul în motor

Uleiul de motor face patru lucruri simultan: unge piesele în mișcare, preia o parte din căldură, curăță depunerile și ajută la etanșarea dintre pistoane și cilindri. Când oricare dintre aceste funcții slăbește, motorul începe să se uzeze mai repede.

• Ungerea: formează o peliculă subțire între metalele care se freacă, la turații de mii de rotații pe minut.
• Răcirea: preia căldura din zonele pe care lichidul de răcire nu le atinge, cum ar fi pistoanele și lagărele turbinei.
• Curățarea: aditivii detergenți țin în suspensie funinginea și particulele, pe care filtrul le reține.
• Protecția: neutralizează acizii rezultați din ardere și previne coroziunea.

Cu timpul, aditivii se consumă, uleiul se diluează cu combustibil și se încarcă cu impurități. De aceea, un ulei vechi poate arăta încă bine pe jojă, dar nu mai protejează cum ar trebui.

Când schimbi uleiul

Momentul schimbului îl stabilește planul de întreținere al mașinii tale, iar regula de bază este că se face la pragul de kilometri sau de timp atins primul, chiar dacă mașina a rulat puțin. Planul îl găsești în manual, în carnetul de service sau în indicatorul de service de la bord, explicat pe larg în ghidul reviziilor periodice.

Interval fix și interval variabil

Unele mașini au interval fix, de exemplu o dată pe an sau după un anumit număr de kilometri. Altele au interval variabil („long life”), calculat de calculatorul de bord după stilul de condus, temperatură și numărul de porniri la rece. Intervalele lungi sunt valabile doar cu uleiul cu omologarea specifică cerută de producător; cu un ulei obișnuit, intervalul se scurtează.

Când îl schimbi mai des

Schimbul mai frecvent este recomandat în condiții grele de exploatare:

• drumuri scurte repetate, la care motorul nu se încălzește complet;
• trafic urban cu mult ralanti;
• drumuri prăfuite;
• tractarea unei remorci;
• motoare turbo solicitate des la sarcină mare;
• mașini alimentate cu GPL, la care unii specialiști recomandă atenție sporită la starea uleiului.

Diferențele dintre motorizări, inclusiv în privința întreținerii, sunt explicate în Benzină, diesel sau GPL: ce motorizare ți se potrivește.

Sfat: Dacă rulezi puțin, dar mai ales pe distanțe scurte, nu aștepta pragul de kilometri. Schimbă uleiul cel puțin o dată pe an, chiar dacă bordul nu cere încă revizia.

Cum citești vâscozitatea: ce înseamnă 5W-30

Vâscozitatea arată cât de ușor curge uleiul, iar codul de tip „5W-30”, stabilit de standardul SAE (Society of Automotive Engineers), descrie comportamentul uleiului la rece și la temperatura de funcționare. Cifra corectă pentru motorul tău este cea din manual.

• Prima cifră, urmată de W (de la „winter”, iarnă) arată comportamentul la pornirea la rece. Cu cât e mai mică, cu atât uleiul curge mai repede imediat după pornire, când uzura este cea mai mare.
• A doua cifră arată vâscozitatea la temperatura de funcționare a motorului. Cu cât e mai mare, cu atât pelicula de ulei e mai groasă la cald.

Un ulei mai gros decât cel prescris nu „protejează mai bine”. Într-un motor proiectat pentru ulei subțire, el ajunge mai greu la piese la pornire și poate afecta funcționarea sistemelor de distribuție variabilă.

Normele ACEA, API și omologările producătorului

Vâscozitatea nu e suficientă: uleiul trebuie să respecte și normele de calitate cerute de producător, adică specificațiile ACEA, API și, foarte des, o omologare proprie a mărcii, trecută în manual printr-un cod. Aceste norme descriu aditivii, rezistența la degradare și compatibilitatea cu sistemele de tratare a gazelor.

De ce contează la motoarele cu filtru de particule

Uleiurile low SAPS au un conținut redus de cenușă sulfatată, fosfor și sulf. La motoarele diesel cu filtru de particule (DPF), uleiul nepotrivit lasă cenușă care colmatează filtrul definitiv, iar înlocuirea lui este o reparație costisitoare. Dacă manualul cere o normă ACEA C sau o omologare anume, respect-o întocmai.

Atenție: Pe recipient caută exact codul de omologare din manual, nu doar vâscozitatea. Un ulei 5W-30 fără omologarea cerută poate fi nepotrivit pentru motorul tău.

Cum verifici nivelul uleiului cu joja

Nivelul se verifică pe teren plan, cu motorul oprit de câteva minute, ca uleiul să se scurgă în baie, iar urma de pe jojă trebuie să fie între semnele MIN și MAX. Fă verificarea o dată pe lună și înaintea oricărui drum lung.

1. Parchează pe o suprafață orizontală și oprește motorul.
2. Așteaptă câteva minute (manualul indică uneori timpul exact).
3. Scoate joja, șterge-o cu o lavetă curată și introdu-o complet la loc.
4. Scoate-o din nou și citește nivelul pe porțiunea marcată.
5. Dacă e aproape de MIN, completează puțin câte puțin, cu același tip de ulei, și verifică din nou.

Nu turna peste MAX. Prea mult ulei poate fi la fel de dăunător ca prea puțin: crește presiunea în carter, uleiul face spumă și poate ajunge în admisie. Unele mașini nu mai au jojă și afișează nivelul pe bord, prin meniul calculatorului; procedura e descrisă în manual.

Ce îți spune aspectul uleiului

Uleiul nou are culoare de miere, iar la diesel se înnegrește rapid, ceea ce este normal. Semnale de alarmă sunt un aspect lăptos sau maroniu deschis, care poate indica amestec cu lichid de răcire, și un miros puternic de combustibil. În aceste situații, mașina trebuie dusă la service fără întârziere.

Consumul de ulei: cât e normal și ce semnale contează

Orice motor consumă puțin ulei, iar producătorii indică uneori în manual o limită acceptabilă; problema apare când trebuie să completezi des sau când consumul crește brusc. Notează de fiecare dată cât ai adăugat și la ce kilometraj, ca să ai o imagine clară.

Semne care cer diagnoză la service:

• fum albăstrui la eșapament, mai ales la accelerare după ralanti;
• pete de ulei sub mașină, în locul unde parchezi;
• miros de ulei ars în habitaclu sau sub capotă;
• nivelul care scade vizibil între două verificări lunare.

Dacă se aprinde martorul roșu de presiune a uleiului, oprește motorul cât mai repede, în siguranță, și nu continua drumul. Lipsa presiunii poate distruge motorul în câteva minute. Semnificația celorlalte lumini de pe bord este explicată în Martorii de bord: ce înseamnă luminile de avertizare.

Cum decurge schimbul de ulei la service

Un schimb de ulei corect înseamnă golirea completă a uleiului vechi, înlocuirea filtrului și a garniturii bușonului, umplerea cu cantitatea exactă și resetarea indicatorului de service. Operațiunea durează puțin, dar detaliile contează.

Ce urmărești pe factură

• tipul de ulei, cu vâscozitatea și normele lui;
• cantitatea folosită;
• filtrul de ulei, cu codul piesei;
• garnitura de la bușonul de golire;
• kilometrajul la momentul schimbului.

Cere să vezi recipientele de ulei sau ambalajul filtrului dacă vrei să te asiguri că s-a folosit produsul convenit. Un service serios nu are nimic de ascuns; criteriile după care îl recunoști le găsești în Service-ul auto: cum alegi unul de încredere și ce ceri.

Uleiul uzat este deșeu periculos

Uleiul uzat este clasificat ca deșeu periculos și nu se aruncă la canalizare, în pământ sau la gunoiul menajer. Dacă schimbi uleiul acasă, îl predai la un punct de colectare autorizat; service-urile și multe benzinării îl preiau. Un singur litru de ulei aruncat poate contamina o cantitate mare de apă.

Greșeli frecvente la schimbul de ulei

Majoritatea problemelor nu vin din uleiul în sine, ci din obiceiuri greșite care se repetă. Le eviți ușor dacă le cunoști.

• Ulei ales după preț sau după reclamă, fără verificarea normei din manual.
• Completarea cu orice ulei găsești la benzinărie; în caz de urgență, completează cu un ulei de aceeași vâscozitate și normă, apoi schimbă la timp.
• Păstrarea filtrului vechi „ca să coste mai puțin”.
• Amânarea schimbului pentru că mașina a făcut puțini kilometri.
• Supraumplerea peste semnul MAX.
• Aditivii „miraculoși” adăugați peste ulei, care pot dezechilibra formula originală.

Înainte de iarnă, verifică dacă uleiul are vâscozitatea potrivită pentru pornirile la rece; lista completă de pregătire o găsești în Pregătirea mașinii pentru iarnă: verificările esențiale. Iar dacă te uiți la o mașină rulată, istoricul schimburilor de ulei este printre primele lucruri cerute, cum explicăm în Mașina second-hand: ce verifici înainte să o cumperi.

Ce iei cu tine din acest ghid

Uleiul potrivit este cel din manual, schimbat la timp, împreună cu filtrul, și verificat lunar cu joja. Vâscozitatea arată cum curge uleiul la rece și la cald, iar normele ACEA, API și omologarea producătorului garantează că e compatibil cu motorul și cu filtrele lui. Un motor cu ulei bun consumă mai puțin, așa cum arătăm și în Consumul de combustibil: obiceiuri care îl reduc la volan.

De reținut:

• schimbi uleiul la primul prag atins, kilometri sau timp;
• alegi uleiul după vâscozitate și omologare, nu după ambalaj;
• la diesel cu filtru de particule folosești ulei low SAPS, dacă manualul îl cere;
• nivelul se verifică pe teren plan, cu motorul oprit de câteva minute;
• martorul roșu de ulei înseamnă oprire imediată.